Frumusețea sfințeniei - Comentariu asupra cărții Leviticul

Leviticul este una dintre cărţile Bibliei cel mai puţin citite şi înţelese. Conţinutul lui ni se poate părea plictisitor şi neîmbietor. Oare de ce am dori să studiem o carte care începe şi se sfârşeşte cu jertfe de animale şi ne prezintă detalii referitoare la legile de purificare şi practicile preoţeşti?

Răspundem în primul rând prin a spune că Leviticul face parte din Cuvântul lui Dumnezeu. Cartea ne prezintă ceea ce este adevărat şi de un folos veşnic pentru vieţile noastre. Lucrurile care s-au întâmplat în Israel în vremea Vechiului Testament sunt simboluri ale unei mântuiri reale de care noi ne bucurăm în Cristos. Asemenea lui Israel din vechime, şi noi trebuie să ne amintim în permanenţă cine este Dumnezeu, cum trebuie să ne apropiem de El şi să ne închinăm Lui şi cum să ne trăim viaţa ca popor al Său într-un mediu care ne este potrivnic.

În acelaşi timp, Leviticul, în maniera sa specifică, ne îndreaptă privirile spre Acela care a venit să ne mântuiască de păcatele noastre şi să ne aducă la Dumnezeu. Fără cartea Leviticul nu putem înţelege moartea lui Cristos şi lucrarea Sa preoţească înfăptuită în locul nostru. Fără această carte nu putem înţelege nici numeroasele referinţe din Noul Testament la curăţare, sfinţire, puritate şi separare. Aceasta este cartea din care Isus a citata cea de a doua mare poruncă: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”.

 Philip H. Eveson este de origine galeză şi a studiat greaca, ebraica şi teologia la Universităţile din Wales, Cambridge şi Londra. După ce a slujit în mai multe biserici timp de 25 de ani şi a predat teologia în mai multe colegii biblice, a fost numit rectorul Seminarului Teologic din Londra. Este autorul cărţii traduse în limba română la Editura Făclia Cartea originilor- Comentariul asupra cărţii Geneza.

CUPRINS

Lista ilustrațiilor 

Prefață

Introducere

Partea întâi

Comuniunea cu Dumnezeul cel sfânt: reguli privitoare la jertfe (1:1-7:38)

1. Dumnezeu și mesagerul Său (1:1-2) 

2. Arderea-de-tot (1:3-17) 

3. Jertfa de cereale (2:1-16) 

4. Jertfa de pace (3:1-17)

5. Jertfa pentru păcat (4:1-5:13)

6. Jertfa pentru vină (5:14-6:7) 

7. Jertfele și preoții (6:8-7:10) 

8. Mesele jertfei de pace (7:11-38) 

Partea  a doua

Slujirea Dumnezeului celui sfânt: reguli privitoare la preoție (8:1-10:20)

9. Instalarea preoților (8:1-36) 

10. Întâia slujire (9:1-24) 

11. Judecată și milă (10:1-20)

Partea a treia

Curat și deplin pentru Dumnezeu: reguli privitoare la curăția ritualică (11:1-16:34)

12. Necurăția provocată de creaturi (11:1-47) 

13. Necurăția provocată de naștere (12:1-8) 

14. Necurăția provocată de lepră (13:1-59)

15. Primirea celor alungați (14:1-57) 

16. Necurăția provocată de scurgeri genitale (15:1-33) 

17. Ziua Ispășirii (16:1-34) 

Partea a patra

Ascultarea de Dumnezeul cel sfânt: reguli privitoare la curăția morală (17:1-27:34)

18. Sfințenia vieții (17:1-16)

19. Sfințenia sexului (18:1-30)

20. Viaţa trăită cu evlavie: introducere (19:1-37)

21. Viaţa trăită cu evlavie: provocare (19:1-37)

22. Moartea: pedeapsa pentru neascultare (20:1-27) 

23. Preoți sfinți (21:1-24) 

24. Jertfe sfinte (22:1-33)

25. Ziua sfântă: Sabatul (23:1-3)

26. Anotimpuri sfinte: primăvara (23:4-22)

27. Anotimpuri sfinte: toamna (23:23-44)

28. Untdelemn curat și pâine sfântă (24:1-9)

29. Nume sfânt (24:10-23)

30. Ani sfinți (25:1-22)

31. Răscumpărarea (25:23-55)

32. Dedicarea în legământ (26:1-46)

33. Promisiuni, promisiuni, promisiuni! (27:1-34) 

Note